Transcrierea actelor franceze în registrele românești: ce traducere este acceptată?

Copilul dumneavoastră s-a născut în Franța și doriți să obțineți pentru el un certificat de naștere românesc. V-ați căsătorit în Franța și vreți ca această căsătorie să existe și pentru administrația română. În ambele cazuri, demersul poartă un nume: transcrierea actului francez în registrele de stare civilă românești.

Este unul dintre puținele demersuri în care sensul traducerii se inversează: aici nu un document românesc trebuie tradus în franceză, ci un document francez trebuie prezentat autorităților române. Și exact aici apar cele mai multe erori, pentru că regulile nu sunt aceleași ca în sensul invers.

De ce să transcrieți un act francez în România?

Transcrierea nu este o simplă formalitate de confort. Fără ea, evenimentul — naștere, căsătorie, deces — pur și simplu nu există în sistemul de stare civilă românesc. Concret, este necesară pentru:

• obținerea unui certificat de naștere românesc pentru un copil născut în Franța;
• solicitarea unei cărți de identitate sau a unui pașaport românesc — aceste documente se eliberează doar pe baza unui act românesc;
• recunoașterea în România a unei căsătorii încheiate în Franța, în special pentru schimbarea numelui sau pentru o succesiune viitoare;
• soluționarea unei succesiuni privind bunuri situate în România, unde notarul va solicita acte românești.

Unde se depune cererea?

Dacă locuiți în Franța, cererea se depune la Ambasada României la Paris sau la unul dintre consulatele generale (Lyon, Marsilia, Strasbourg), pe bază de programare făcută prin portalul consular online. Dacă aveți posibilitatea de a face demersul în România, acesta este de competența serviciului de stare civilă (SPCLEP) al localității de domiciliu, direct sau prin procură.

O veste bună din punct de vedere financiar: de la intrarea în vigoare a Legii nr. 1/2017, acest serviciu consular este gratuit. În schimb, prevedeți aproximativ o lună pentru primirea certificatului românesc după depunerea dosarului.

Punctul decisiv: ce traducere este acceptată?

Aceasta este întrebarea care îi face pe oameni să revină la ghișeu a doua oară. Există două căi, iar una singură vă privește, în funcție de documentul pe care vi-l poate elibera primăria franceză.

Când extrasul plurilingv nu este suficient

Extrasul plurilingv este o soluție excelentă, dar domeniul său este limitat la actele de stare civilă de bază. Calea 2 — traducere autorizată cu legalizarea semnăturii — redevine necesară în mai multe cazuri frecvente:

Capcana numelor și a diacriticelor

Este eroarea care costă cel mai mult timp și este aproape întotdeauna evitabilă. Starea civilă franceză transcrie rareori semnele diacritice românești: un Ștefănescu devine Stefanescu, o Mădălina devine Madalina. La rândul său, ofițerul de stare civilă român compară actul francez cu documentele dumneavoastră românești — iar orice diferență în ortografia unui nume sau prenume blochează dosarul.

Aceeași problemă apare și în cazul numelui de folosință: o femeie căsătorită care figurează cu numele soțului pe actul francez, dar cu numele de naștere în actele românești, va trebui să justifice concordanța. Anticiparea acestor diferențe în momentul traducerii — și semnalarea neconcordanțelor în loc de mascarea lor — evită un refuz și o a doua programare peste câteva săptămâni.

Celelalte documente de prevăzut

Dincolo de actul francez propriu-zis, dosarul de transcriere cuprinde în general certificatul de căsătorie românesc al părinților, atunci când există, certificatele lor de naștere, cărțile de identitate sau pașapoartele românești valabile, precum și declarațiile prevăzute de procedură. Dacă însăși căsătoria părinților a fost încheiată în străinătate fără a fi fost transcrisă, va trebui să începeți prin transcrierea acestei căsătorii: demersurile se înlănțuie într-o ordine precisă.

Cât timp să prevedeți?

Întrebări frecvente

Pot folosi o traducere făcută în România?

Da, o traducere realizată de un traducător autorizat de Ministerul Justiției din România și legalizată de un notar român este acceptată. Însă, dacă locuiți în Franța, traducerea pe loc de către un traducător înscris pe lângă o curte de apel franceză, urmată de legalizarea semnăturii, este în general mai rapidă și evită trimiterea originalelor în România.

O traducere autorizată din Franța este valabilă pentru administrația română?

Da, cu condiția ca semnătura traducătorului să fie legalizată. Este calea prevăzută în mod expres de reprezentanțele consulare românești din Franța atunci când extrasul plurilingv nu este disponibil. Realizez traducerea și legalizarea semnăturii împreună, pentru ca dosarul să fie complet.

Trebuie transcrisă căsătoria înainte de nașterea copilului?

Dacă părinții sunt căsătoriți, iar căsătoria nu a fost niciodată transcrisă în registrele românești, este necesar, în general, să începeți cu această transcriere. Ordinea demersurilor contează: un dosar depus în dezordine este returnat.

Transcrierea se plătește?

Serviciul consular propriu-zis este gratuit de la Legea nr. 1/2017. Rămân în sarcina dumneavoastră eventualele costuri de traducere, de legalizare a semnăturii și de deplasare.

Ce fac dacă numele meu este scris diferit pe documentele franceze și pe cele românești?

Concordanța trebuie documentată înainte de depunere, cu documentele justificative corespunzătoare. Este cel mai frecvent motiv de refuz, în special din cauza semnelor diacritice românești absente din actele franceze. Semnalați-mi aceste diferențe încă de la trimiterea documentelor.

Articole asociate